Plățile recurente sunt sumele retrase automat, lunar sau anual, pentru abonamente, servicii și aplicații. Luate separat par mici, dar adunate pe un an ajung adesea la valoarea unei cheltuieli importante, iar o parte dintre ele nu mai sunt folosite. Un inventar făcut din extrasele de cont arată exact cât costă și permite renunțarea la cele inutile.
Ce intră în categoria plăților recurente?
În categoria plăților recurente intră orice sumă care se repetă fără o nouă aprobare la fiecare plată.
- abonamentele de telefonie, internet și televiziune;
- platformele de filme, muzică sau cărți și spațiul de stocare online;
- aplicațiile cu plată lunară, cumpărate din magazinul de aplicații al telefonului;
- abonamentele la sală, la publicații sau la servicii de livrare;
- asigurările plătite lunar și debitările directe pentru utilități;
- perioadele de probă gratuite, care trec automat în abonament plătit dacă nu sunt anulate.
De ce se adună abonamentele uitate?
Abonamentele uitate se adună pentru că plata automată nu cere nicio acțiune și nu atrage atenția. Sumele mici trec neobservate în extras, iar reînnoirile anuale apar o singură dată pe an, când utilizatorul nu mai știe de ele. Perioadele de probă sunt gândite tocmai să continue automat, iar un serviciu folosit intens o lună poate rămâne plătit ani la rând. Același mecanism al uitării apare și la conturile bancare uitate.
Cât costă, de fapt, o plată recurentă mică?
O plată recurentă costă de douăsprezece ori suma lunară, iar calculul anual schimbă de multe ori decizia de a o păstra.
| Plată lunară | Cost pe un an | Cost pe cinci ani |
|---|---|---|
| 10 lei | 120 lei | 600 lei |
| 25 lei | 300 lei | 1.500 lei |
| 50 lei | 600 lei | 3.000 lei |
| Cinci abonamente de câte 30 lei | 1.800 lei | 9.000 lei |
Cifrele sunt exemple de calcul, fără eventualele majorări de tarif, care cresc în timp costul real.
Cum se face inventarul plăților automate?
Inventarul se face pornind de la extrasele de cont și de card din ultimele 12 luni, nu din memorie.
- Se strâng extrasele pentru toate conturile și cardurile, inclusiv cardurile de credit și portofelele electronice.
- Se marchează fiecare sumă care se repetă, lunar sau anual, împreună cu data și beneficiarul.
- Se verifică lista de abonamente din setările telefonului și din conturile serviciilor online.
- Se trece totul într-un tabel: serviciu, sumă, frecvență, cost anual, data următoarei plăți, cât de des este folosit.
- Se împart plățile în trei grupe: necesare, utile și nefolosite.
Tabelul obținut se integrează în bugetul lunar și ajută la pregătirea perioadelor cu cheltuieli mai mari, ca în ghidul despre bugetul de iarnă.
Cum se anulează corect un abonament?
Un abonament se anulează din contul serviciului sau din setările magazinului de aplicații prin care a fost cumpărat, iar simpla dezinstalare a aplicației nu oprește plata. După anulare se păstrează confirmarea primită pe e-mail și se verifică extrasul următor, pentru a vedea că nu a mai fost retrasă nicio sumă.
La contractele cu perioadă minimă, cum sunt cele de telefonie sau internet, se citesc întâi condițiile de încetare, deoarece rezilierea înainte de termen poate atrage penalități. Debitările directe se opresc, de regulă, din aplicația băncii sau la ghișeu, prin retragerea mandatului. Dacă o sumă continuă să fie retrasă după anulare, se contactează întâi furnizorul și apoi banca. Termenii folosiți în astfel de situații sunt explicați în micul dicționar al datoriilor.
Cum se ține sub control lista de abonamente pe termen lung?
Lista rămâne sub control printr-o verificare făcută la intervale fixe și prin câteva reguli simple.
- Inventarul se repetă o dată la trei sau șase luni.
- La fiecare perioadă de probă se notează în calendar o alertă cu două-trei zile înainte de prima plată.
- Abonamentele folosite rar se înlocuiesc cu plata punctuală, doar în lunile în care sunt necesare.
- Serviciile asemănătoare, de pildă două platforme de filme, se păstrează pe rând, nu simultan.
- Abonamentele de familie se verifică pentru a nu exista dubluri între membrii aceleiași gospodării.
